Muzeul de Aragonit din Corund este una dintre cele mai interesante atracții turistice pe care am descoperit-o în ultima perioadă. Nu pentru faptul că ar fi unul spectaculos (din contra, are doar o singură camera) ci prin prisma informațiilor oferite de domnul Zoltan Pal, cel care are acum muzeul în custodie. Dar să o luăm cu începutul.
Aflați de câteva zile în zona Odorheiului Secuiesc am căutat să vizităm tot ce se poate în zona. Așa am dat de Muzeul de Aragonit, în drumul nostru către Praid și Sovata.
Despre Corund
Despre Corund știam că este o comună din Harghita renumită pentru meșteșugurile locale, în special olăritul. Găsești aici toată gama de vase din lut. Tare frumos prelucrate și decorate. Evident că am profitat de ocazie pentru a ne îmbogăți colecția cu câteva piese. Dar ce nu știam era faptul că ascunde un muzeu unic în România și chiar în Europa: Muzeul de Aragonit.
Ce este aragonitul?
Aragonitul este un compus al calciului care se formează la presiuni foarte mari și atunci când apa este suprasaturata. Ce este cu adevărat interesant este modul în care ia naștere. Pentru a se forma este nevoie de trei elemente: prezența unor izvoare minerale bogate în dioxid de carbon, prezența unui zăcământ de sare și a unei roci calcaroase. Aceste condiții sunt îndeplinite doar în câteva locuri de pe tot globul (mai puține decât degetele de la o mână). Printr-o conjunctură geologica fericită unul dintre aceste locuri se află la Corund.
Citește și:Ghid complet pentru un concediu în Sulina
Apele minerale bogate în dioxid de carbon, în drumul lor către suprafață, depun calciul pe care îl dizolvă în cale. Această depunere se realizează în două moduri. Primul și cel mai comun este depunerea calciului (carbonatului de calciu) sub forma pe care o vedem prin toate peșterile.
Al doilea însă este interesant tare. Datorită presiunilor foarte mari date de prezența dioxidului de carbon, apa, atunci când caută ieșirea către suprafață, până să străbată tot peretele și să își croiască o cale, formează mici fisuri. În acele fisuri de depune carbonatul de calciu despre care vorbeam mai sus. Doar că acesta nu mai are o structură amorfă ci una cristalină și ordonată. Acesta este ARAGONITUL. Numele și-l trage de la regiunea spaniola Aragon, unde a fost descoperit pentru prima data.
Acesta poate avea mai multe culori, în funcție de elementele chimice (sau bacteriile) pe care le întâlnește apa în calea sa. Oxidul de mangan (sau pirita) dă o culoare neagră, oxidul de fier una roșiatică și tot așa. Culoarea de bază a aragonitului este una verzuie. Cam ca a zerului. Faptul că acesta se depune în straturi îl face destul de greu de prelucrat.
Ca să realizați de ce, imaginați-vă că tăiați o ceapă în două, după care încercați să sculptați ceva într-o jumătate. Foile de ceapă o vor lua razna si vor aluneca unele pe altele făcându-ne sarcina destul de grea. La fel se întâmplă și în cazul aragonitului. Ghidul ne-a mai spus că, de obicei bucata brută de mineral decide ce va deveni, nu cel care o prelucrează. În urma prelucrării își schimbă în totalitate aspectul. De aceea intră în categoria „pietrelor” semiprețioase. Din aragonit se pot realiza diverse obiecte de decor sau bijuterii.
Citește și:Romania Nestiuta – 9 Motive sa vizitezi localitatea Praid
În Corund, zăcământul de aragonit se afla chiar la suprafață, în rezervația geologică „Dealul Melcului” aflată la 5 minute de Muzeul de Aragonit. Tot aici se află și cel mai complex izvor cu apă sărată din România.
Istoria șlefuirii prezentată la Muzeul de Aragonit din Corund
Zona a fost descoperita de geologul ceh Knop Vencel la 1908 care pune și bazele uzinei de șlefuit folosind forță de muncă locală. Actualul muzeu se află pe același loc în care, cu o sută de ani în urmă a fost amplasată uzina.
Piesele realizate aici au ajuns în toată lumea. Multe din personalitățile vremii au venit aici să îsi comande obiecte din aragonit. Chiar Regina Maria a României a venit personal dorind realizarea unui obiect de decor după o schiță proprie.
Cariera a funcționat până în 1948 sub conducerea familiei Knop. Mai târziu, în 1950, comuniștii, dorind să exploateze altfel decât manual (cum se făcea până acum) zăcământul de la Corund au ales să folosească dinamita. Suflul primelor explozii a dus la distrugerea definitivă a zăcământului, spărgând straturile de aragonit în bucăți mici, inutilizabile. Ca drept urmare cariera a fost închisă definitiv.
Citește și: Piramidele de la Șona – locul misterios din apropierea orașului Făgăraș
Până să călcăm pragul muzeului abia auzisem de aragonit, venind aici mai mult pentru a afla ce este, și cumva așteptându-ne să găsim un muzeu clasic cu vitrine pline de „pietre” însoțite de texte explicative. Nu a fost deloc așa.
Recunoaștem cu mare bucurie că rar ni s-a întâmplat să ne simțim atât de bine într-un muzeu. Și am vizitat multe. Zoltan Pal, ghidul și custodele muzeului a făcut ca acest lucru sa fie posibil. Pasiunea cu care ne-a explicat toate aceste detalii pe care am încercat să le reproducem în acest text a dus la această stare de bine. Și toate informațiile aflate alături de atitudinea avuta. Toate acestea ne-au făcut și să apreciem aragonitul la adevărata lui valoare.
Citește și:In vizită la Cetatea Zânelor din Covasna. Locul unde se spune ca a trait Ileana Cosânzeana
După ce am terminat de vizitat Muzeul de Aragonit am profitat de ocazie ca să vizităm și Rezervația Geologică „Dealul Melcului”. Aici poate fi găsit cel mai complex izvor din țara noastră, singurul care este în același timp sărat, sulfuros, carbogazos și calcaros. Și, proaspeți posesori ai informațiilor despre aragonit, am reușit repede să identificăm bucăți din acest mineral. Tot din aceste mici bucăți în prezent se fac bijuterii. Majoritatea sunt șlefuite de către nevăzători. Le puteți vedea și cumpăra de AICI.
Sunt mult mai multe de povestit despre acest loc dar cel mai bine este să veniți personal și să îl vedeți
Date de contact pentru Muzeul de Aragonit din Corund
Ce trebuie să știți însă este faptul că Muzeul de Aragonit nu este deschis permanent. Pentru a-l vizita trebuie să dați un telefon înainte.
Telefon: 0745 627 914
Taxa de intrare este de 5 lei pentru un adult și 2,5 lei pentru elevi.
Cam așa am perceput noi vizita la Muzeul de Aragonit, unic în România și în Europa. Merită? CLAR DA.
Nefiind geologi de meserie sperăm să fi transcris cât mai corect informațiile aflate de la ghidul muzeului. Dacă totuși am scris vreo tâmpenie (științific vorbind) vă rugăm să ne menționați acest lucru într-un comentariu.
